Vlad Dracul din Ordinul Dragonilor
Dintre fiii lui Mircea cel Bătrân, pe drept cuvânt, trebuie să îl amintim pe Vlad Dracul. A fost tatăl lui Vlad Ţepeş, aşa, ca să nu uităm cine din cine se trage.
Ultimul Cavaler
De ce i s-a spus „dracul”? Nu pentru că ar fi fost comparat cu Necuratul ori pentru că n-ar fi fost iubit de ţară. I s-a spus Dracul fiindcă acel Sigismund de Luxemburg, despre care istoria scrie că a fost rege al Ungariei, apoi împărat, un rege felativ favorabil nouă, de vreme ce nu i-a persecutat pe ortodocşii din Ardeal, un suveran liberal pentru vremea lui, cu toate că în urma Consiliului convocat de el la Konstanz, a fost ars pe rug reformatorul ceh Jan Hus, a avut o anume simpatie pentru acest fiu al lui Mircea şi l-a luat într-un ordin de cavaleri, ordin feudal pe care-l înfiinţase şi care se numea Ordinul Dragonului.
Originea Drăculeştilor
A fost atunci un moment în Europa când au apărut mai multe „ordine” de acest fel. Mai întâi Ordinul Jartierei, creat de regele Angliei, care mai există şi astăzi. A fost imitat imediat de regele Franţei căci era în plin Război de 0 sută de ani. Aceste Ordine erau asemenea unui „club” select. O gardă de onoare formată din mari feudali în care regele are încredere şi care jură că-i vor fi credincioşi până la moarte.
Astfel, Regele Sigismund creează Ordinul Dragonului la un moment când nu e sigur de victorie împotriva altor pretendenţi la tron. Pe marii feudali care i-au fost credincioşi îi face membri ai Ordinului. Toţi erau magnaţi unguri şi pe lângă aceştia Sigismund a ales numai trei străini. L-a ales pe despotul Serbiei, pe un prinţ al Galiţiei, şi pe Vlad.
De Vlad era atât de mândru că făcea parte din acest ordin de cavaleri, încât, o dată ajuns domn al Ţării Româneşti, a pus să se bată pe monede şi să se sculpteze, ca o emblemă a lui, acel dragon. Motiv pentru care, în popor, i s-a zis Vlad Dracul, adică Dragonul. De aici vine şi numele de Dracula sau Drăculea pentru el şi pentru fiii săi. De aceea Vlad Ţepeş a devenit pentru străini Dracula.
Paznicul de la Est
Membru al familiei Basarabilor şi fiu al lui Mircea cel Bătrân, Domnul Ţării Româneşti era în mod oficial vasal al regelui Ungariei. Era şi comandant de frontieră cu responsabilitatea de a proteja comerţul şi drumurile comerciale între Ţara Românească şi Transilvania pentru Biserica Romano-Catolică. Se ştie că a ucis membri ai liniei rivale a Basarabilor, familia Dăneştilor.
Între 1431-1435 Vlad Dracul s-a stabilit la Sighişoara beneficiind pe deplin de puteri din partea lui Sigismund I de Luxemburg, regele Ungariei. În numele acestuia, Vlad Dracul pedepseşte unele cetăţi răsculate împotriva autorităţii regale, printre ele fiind Rupea. Într-o scrisoare adresată braşovenilor, explicând că fusese însărcinat de rege să păzească graniţa de est, îi ceartă că au jefuit pe unii oameni protejaţi de el.
Scrisoarea, scrisă în limba slavonă spune: „Io, Vlad, voievod şi domn. Scrie domnia mea, multă sănătate pârgarilor din Braşov. Ştiţi bine şi voi că domnul chezarul m-a însărcinat pe mine să păzesc această margine… Deci să nu vă pară rău dacă domnia mea nu voi lăsa slugile mele în pagubă şi dacă pentru una, voi lua îndoit şi întreit de la voi.”
Hereghia de bani
La Sighişoara înfiinţează o „hereghie de bani” (monetărie) unde bate ducaţi noi (monedă munteană). Banii au circulat întâi în Transilvania, iar apoi în Ţara Românească. Monedele aveau pe o parte un vultur cu aripile întinse, cu capul întors spre dreapta, iar pe altă parte un dragon înaripat cu coadă de şarpe, cu aripile şi laba dreaptă ridicate, şi laba stângă terminată în patru gheare.
Vlad Dracul a scris din nou o scrisoare braşovenilor, în care îi ameninţă cu urmări grave dacă nu folosesc noua monedă: „Io Vlad, voivod şi domn. Scrie domnia mea multă sănătate pârgarilor din Braşov. Şi vă dă ştire domnia mea că sibienii au lepădat ducaţii cei vechi; deci şi voi mai mult să nu umblaţi cu ei, căci dacă voi afla pe cineva că umblă cu ducaţi vechi, rău îi voi face…”
Aşa cum am mai amintit, Vlad al II-lea şi-a primit titlul de „Dracul” după ce a fost primit, pe 13 decembrie 1431, în Ordinul Dragonului. Acest ordin a fost fondat în 1408 de Sigismund, împărat al Sfântului Imperiu Roman. Ordinul, creat de Sigismund, dorea să crească puterea politică a bisericii şi să protejeze familii nobiliare maghiare şi româneşti de Imperiul Otoman, pe lângă alte atribuţii.
Aveți mai jos câteva produse cu dragoni:
Alianţe, trădare şi asasinate
În 1444, regele Ungariei, Vladislav I al Ungariei a declarat război Imperiului Otoman şi a lansat Bătălia de la Varna. Era sub conducerea lui Iancu de Hunedoara. Acesta i-a cerut lui Vlad să-şi îndeplinească jurământul ca membru al Ordinului Dragonului și ca vasal al Ungariei, dar a fost refuzat. Papa l-a absolvit de jurământ, dar a cerut ca fiul său Mircea să meargă în locul lui.
Rezultatul cruciadei de la Varna a fost dezastruos pentru armata creştină, iar Iancu de Hunedoara abia a scăpat în Valahia. Acolo a fost capturat de oştenii lui Vlad Dracul, dar a fost eliberat curând, cu multe daruri. Mulţi, inclusiv Mircea şi Vlad Dracul au dat vina pe Iancu pentru dezastru. Din acel moment, Iancu de Hunedoara a început să aibă o atitudine ostilă faţă de Vlad Dracul şi fiul său cel mare.
Drept urmare, în 1447, Vlad Dracul a fost asasinat împreună cu fiul său Mircea. Se pare că a fost îngropat de viu de către boierii şi negustorii din Târgovişte. Iancu a ales propriul său candidat pentru tronul Ţării Româneşti, un membru al clanului Dăneştilor, dar şi acesta urma să fie asasinat. Istoria ne spune că Vlad Dracul mai avea cel puţin alţi doi fii. Este vorba de Radu cel Frumos, fratele mai mic al lui Vlad zis Ţepeş. Acesta a ajuns ulterior, după cum ştim cu toţii un domnitor, fără îndoială, de o cruzime cumplită, care avea obiceiul de a-şi trage în ţeapă duşmanii sau pe cei care nu-l ascultau înlăuntrul ţării.
Un articol relativ complex, cu toate ca ar mai fi o gramada de lucruri de spus despre vlad dracul, dar in esenta este o descriere succinta.