Câmpurile scalare de torsiune
Medicina viitorului va renunţa la injecţii și medicamente. Arsenalul terapeutic anterior va fi înlocuit de noile tipuri de radiaţii. Numai pe unele dintre acestea noi începem să le descoperim.
Cum trebuie înţeles vidul fizic?
Din cele câteva lucrări studiate anterior în vederea scrierii articolului, cele mai pertinente explicaţii, atât despre câmpurile de torsiune, cât şi despre vidul fizic, le-am găsit în lucrarea „Introducere în medicina vibratională”. Vidul fizic este ceea ce rămâne atunci când dintr-un volum, îndepărtăm aerul. Chiar dacă îndepărtăm toate particulele din acest volum şi îl ecranăm pentru a nu pătrunde din exterior nimic, din punct de vedere al fizicii moderne, nu se poate afirma că volumul este gol.
În acest volum, în anumite puncte arbitrare, pot apărea perechi virtuale de electroni numite pozitroni. Ca elemente din substanţă, ele nu pot apărea din nimic, ci pot fi generate numai de materie. Asta chiar dacă acestea nu pot fi fixate din volumul de origine. Este o materie specifică ce nu se poate vedea într-o stare obişnuită, şi poartă denumirea de vid fizic.
El trebuie înţeles ca un obiect cuantic complex şi dinamic, care se manifestă prin fluctuaţii. Este neobservabil, simetric şi invariabil. Din punct de vedere al observatorului, este întotdeauna mai mic decât zero. În conceptele explicative, se utilizează modelul Dirac al perechii electron-pozitron, ca structură a vidului fizic. Cele două particule formează un pachet de unde circulare, iar pentru descrierea lui a fost necesară introducerea noţiunii de fiton.
Ce reprezintă fitonul?
Fitonul acoperă conceptul de câmp electon-pozitron care generează o energie a vidului fizic mai mare decât zero. Din această energie iau naştere perechile materiale electron-pozitron ca sursă a câmpurilor electromagnetic şi gravitaţional. În vidul fizic, fitonii sunt ditribuiţi difuz, dar cu tendinţa de a forma pachete ordonate liniar. Teoria vidului fizic (Şipov), oferă o descriere analitică având la bază trei ecuaţii de vid: ecuaţia lui Einstein, ecuaţia lui Heisemberg şi ecuaţia lui Yung-Millis.
Această teorie a dus la înţelegerea de pe poziţii noi a structurii universului care se compune din şapte nivele ierarhice:
• Cel mai înalt nivel al ierarhiei „nimicul” absolut nu are o descriere analitică riguroasă. Acesta conţine informaţii care determină obligativitatea de generare a următorului nivel al realităţii, care la rândul său, determină proprietăţile următorului nivel al realitătii;
• Următorul nivel este câmpul scalar de torsiune primar, structură informaţională, ca şi precedenta din care ia naştere vidul fizic;
• Vidul fizic este o matrice imuabilă din care ia naştere realitatea. Este bogat în câmpuri scalare, circulare, turbionare. Ele transferă energie și orice perturbaţie apărută se propagă cu o viteză egală cu infinit şi generează unde care se combină după modelul undelor laser, rezultând holograme;
• Vidul fizic are proprietatea de a genera perechi virtuale de particule şi antiparticule concrete. Aceste particule, născute din vidul fizic, formează următorul nivel al ierarhiei realităţii care este plasma, fiind mulţime cu un singur element;
• Electronul, protonul şi neutronul interactionează cu vidul fizic şi se condiţionează reciproc, constituindu-se în atomi concreţi. Aceşti atomi, cât si moleculele formate ulterior, generate de diferite stări de fază energo-informaţională, compun următoarele trei niveluri ale realităţii: gaze, lichide şi corpuri solide. Substanţa fizică este de fapt o concentrare de forme de undă.
Combinaţii diferite și tipare structurale ale undelor se unesc pentru a forma o infinitate de produse chimice şi elemente. La rândul lor, acestea interactionează între ele pentru a forma substanţe fizice. Câmpurile scalare de torsiune, ca şi vidul fizic, se comportă ca unde şi produc fenomene de interferenţă. Rezultatul este o hologramă care se supune aceloraşi reguli ca o hologramă optică;
• Câmpurile de torsiune trec prin medii naturale fară a suferi pierderi, ca şi neutrino;
• Viteza undelor scalare de torsiune este egală cu infinit. Perturbaţiile de spin, care sunt radiaţii de torsiune turbionară, se propagă în orice mediu, fară a putea fi ecranate. De aici au posibilitatea de a crea comunicaţii subacvatice şi subterane, cât şi legături prin alte medii naturale;
• Toate corpurile din natura vie şi din cea moartă se compun din atomi, dintre care majoritatea au spini atomici sau nucleari clasici, care nu sunt nuli;
• Deoarece diferite corpuri au un ansamblu diferit de elemente chimice, cu o repartizare spaţială diferită a acestor atomi şi compuşi chimici, toate corpurile posedă câmpuri scalare de torsiune strict individuale.
Lucrarea amintită mai sus poate constitui un curs cu un concept teoretic nou ce poate oferi medicinii clasice şi alternative, înţelegerea comunicării între celule, între organe şi fiinţe vii, ce se bazeză pe emiterea şi recepţionarea de câmpuri biologice.
Si ”Creatorul” cum a aparut, ce este, din ce este si de unde este?
Atata timp cat mintea umana nu poate intelege din punct de vedere conceptual, infinitul, nu are cum sa inteleaga forta din spatele creatiei!