Arhiva secretă a Vaticanului
Unul dintre locurile cele mai misterioase de la Vatican este cunoscut sub numele de Arhivele Secrete ale Vaticanului şi a fost înfiinţat în mod oficial, în anul 1612…
Apariţia creştinităţii, subiect tabu la Vatican
Înainte şi după această dată însă, o serie de oameni, fie scriitori, fie investigatori, fie istorici sau oameni cu meserii obişnuite, au căutat să pătrundă în tainele milenarului scaun al Sfântului Petru, de unde se credea că, în mod firesc, se poate porni mult mai lesne pe firul tuturor adevărurilor legate de începuturile creştinismului, ajungându-se chiar, la perioada precreştină, a gnosticilor dar şi a credinţelor păgâne, care, în felul lor, au contribuit în mod decisiv la dogmele, principiile şi regulile unei noi religii, despre care încă ştim atât de puţin, religia creştină…
O învățătură netransparentă, crează suspiciuni
Mai degrabă subiect tabu, decât o istorie transparentă şi acccesibilă. Trecutul şi prezentul uneia dintre cele mai mari religii ale lumii, creştinismul, rămâne învăluit într-un mister. Nu de puţine ori, a creat de suspiciuni, şi de ce nu, de reţinere şi contestaţii în faţa a ceva ce ar fi trebuit să fie accesibil tuturor. Această transparență ar fi trebuit să fie numai pentru a credibiliza ceva ce se doreşte a fi o învăţătură călăuzitoare. O învățătură a tuturor făpturilor omeneşti, prezente, trecute şi viitoare.
Codul lui da Vinci, de la ficţiune la realitate
Nu doresc să contest minunata şi atât de binefăcătoarea cunoaştere adusă în lume de Mântuitorul lumii noastre, de lisus Hristos, apoi de către marii urmaşi, sfinţi părinţi, ci doresc (în lipsa multor informaţii, pentru că adevărata istorie a creştinismului este în bună măsură necunoscută, un subiect tabu), doar să încerc a arunca o lumină asupra existenţei Arhivei Secrete de la Vatican. Împreună cu dvs., cititorii articolului de faţă, voi merge mai departe, spunându-vă că aici, în Marea Arhivă a Vaticanului, în afară de arhivari, despre care se ştie că ar fi în număr de trei, Sergio Pagano fiind şeful arhivelor secrete, de Papă şi de câte un investigator particular foarte rar accceptat, nimeni nu intră.
Unul dintre aceşti ultimi investigatori a fost chiar celebrul scriitor al romanului Codul lui Da Vinci, Dan Brown. Acesta şi-ar fi format ideile principale ale cărţii tocmai studiind anumite documente foarte vechi din marea sală a Arhivelor Secrete ale Vaticanului. Ulterior, acelaşi Dan Brown avea să fie contestat de la cele mai înalte nivele ale ierarhiei catolice. Asta în ciuda faptului că informaţiile incluse în carte proveneau din sursele atât de vechi şi atât de bine păzite.
85 de kilometri de cunoaştere scrisă, ne ascunde adevărata istorie!
Începutul arhivelor secrete
Conform scrierilor rămase de-a lungul istoriei, se pare că începuturile reale ale arhivelor secrete sau private, pentru că etimologia sintagmei pleacă din latinescul Archivum Secrretum, adică arhivă particulară, pleacă din Alexandria, Egipt. Din Marea Bibliotecă din Alexandria, care ar fi fost fondată de către Ptolemeu al II-lea (282-246 î.H.). Acesta, la rândul lui, punând bazele marii biblioteci datorită fondului de cărţi personale a lui Aristotel. Ulterior, să ajungă la 700.000 de exemplare de pergamente, cărţi, înscrisuri și documente. Despre aceste documente se spune că au format cea mai mare bibliotecă a erei precreştine.
Orice secret, ascunde o realitate
Ceea ce ştim despre vastitatea Marii Arhive, sau a Arhivei Secrete a Vaticanului, este faptul că, dacă s-ar pune cap la cap toate rafturile existente aici, pline de documente dintre cele mai variate, s-ar ajunge la o lungime de aproximativ 85 de km de rafturi pline cu aceste scrieri. În marea lor majoritate, acestea sunt în totalitate necunoscute publicului larg. 35.000 de volume, fiecare înscrise în cataloage, 60 de metri de pergament conţinând 231 de mărturii împotriva Cavalerilor Templieri, ordinul fiind dizolvat în anul 1308 de Papa Clement al V-lea.
“Concordatul” dintre Republica Franceză şi Sfântul Scaun
O mărturie scrisă, extrem de interesantă, este documentul numit „Concordatul”. Acest concordat s-a făcut între Republica Franceză şi Sfântul Scaun. Este o pecete masivă, prin care se confirma începutul libertăţii religioase în Franţa. Este consfinţită atât de Papă, cât şi de cel care semna, la finele documentului, Bonaparte.
Cum s-a născut Biserica Anglicană
O altă mărturie scrisă, existentă în Arhivele Vaticanului, este documentul care atestă cererea divorţului dintre Henric al VIII- lea şi Caterina de Aragon. Este vorba în fond, despre o scrisoare a membrilor Parlamentului englez către Papa Clement al Vll-lea, din 1530. Prin aceasta, se solicita acceptarea de către Papă a acestui divorţ. Deşi acest document a cuprins sigiliile a peste 80 de lorzi şi episcopi englezi care îl susţineau pe rege, el a fost respins. Cererea nu a fost accceptată de către Papă. Drept urmare, s-a produs schisma cu Biserica Catolică şi s-a născut Biserica Anglicană.
Orice adevăr ascuns, crează suspiciunea încercării de manipulare
Dar pentru că nu acest gen de informaţii, în mod special, fac obiectul căutărilor diverşilor temerari, să ne reamintim faptul că mult discutata Arhivă Secretă a Vaticanului face obiectul nenumăratelor discuţii. Motivul ar fi, că ar ascunde informaţii cu mult mai importante, esenţiale. Adevăruri despre adevărata istorie a creştinismului, despre Biblie. Adevăruri despre momentele istorice în care s-a decis ca să fie înlăturate din scrierile sfinte.
Articole recente
(1 voturi, media: 5,00 din 5)
Sunt curios daca acele informatii tinute secrete sunt in ajutorul sau detrimentul umanitatii !!!
Interesante treburi fac astia la Vatican!