Legătura dintre Orgoni, Energia Orgonică și Wilhelm Reich (Documentar Tradus)
„Lucrarea mea actuală a început în domeniul psihiatriei şi al psihanalizei. Totul a condus la descoperirea bioenergiei în organismul viu şi în atmosferă. Urmează noi legi funcţionale ale naturii, până acum necunoscute“, – Wilhelm Reich.
Putină istorie
Wilhelm Reich s-a născut în Austria, la sfârsitul secolului al XIX-lea, tatăl său era fermier evreu. Acesta şi-a crescut copiii drept „austrieci”, cu o identitate naţionalistă mai degrabă, decât religioasă. După o copilărie complicată şi moartea părinţilor, tânărul Reich s-a alăturat armatei austro-ungare în timpul Primul Război Mondial.
După terminarea războiului s-a înscris la Facultatea de Drept, la Universitatea din Viena. A renunţat destul de repede şi s-a îndreptat spre medicină. În acea perioadă începea o renaştere a cercetării asupra naturii umane. A participat la o conferinţă susţinută de Sigmund Freud. Pe atunci, Freud era lector în neurologie. Reich s-a angajat la Ambulatoriul lui Freud din Viena.
Era o clinică psihanalitică experimentală, iar acesta a câștigat foarte repede postul de asistent director. Biografii săi s-au referit la Reich ca fiind „minunea lui Freud”. Astfel a început rolul pe care l-a avut pe tot parcursul vieţii Reich, de paratrăsnet pentru furia instituţională medicală, ştiinţifică şi juridică.
Descoperirea Energiei Orgonice
În 1924, Reich şi-a publicat teoriile care leagă sexualitatea şi bunăstarea. Acesta a susţinut că dezvoltarea ideală a potenţialului uman şi a caracterului depinde de relaţiile sexuale sănătoase. Acestea trebuiau construite pe încredere profundă şi predarea ego-ului. Din această perspectivă, Reich a identificat bioenergia umană „orgonică”, afirmând că aceasta era sursa întregii vieţi.
Credinţa de nezdruncinat a lui Reich în potenţa bioenergiei sexuale umane avea să-i conducă cercetările şi să-l bântuie pentru tot restul vieţii. Incursiunea lui fară scuze în știința sexualităţii umane a fost de neconceput în cultura post-victoriană. Aceasta era plină de tabuuri represive și evitarea frenetică a dinamicii și politicii sexuale.
În cele din urmă, Reich a recunoscut această energie orgonică ca fiind acelaşi principiu ca şi chi, prana şi forţa creatoare divină care însufleţeşte întreaga existenţă. Experimentele sale de succes cu energia orgonică au atras atacuri necruţătoare din partea academicienilor, a presei și a forţelor de ordine. Acest lucru, ducând în cele din urmă la moartea sa suspectă, asta în timp ce ispăşea o pedeapsă de 2 ani de închisoare.
Zbor spre Scandinavia
Reich a fost atacat de membrii ai partidului nazist care începea să capete putere din ce în ce mai mult în Austria, precum şi a staliniştilor rusi. Cărţile sale au fost arse în Germania şi se spunea că ar fi fost pe lista celor ce trebuiau omorâţi în ambele ţări. Denunţarea publică din partea naziştilor, numindu-l „psihopat sexual” nu a ajutat deloc.
Alungat din organizaţia Internaţională de Psihanalitică și considerat nebun de către colegii săi, a căutat refugiu în Anglia, Danemarca şi Suedia. Acesta nu a găsit un adăpost sigur până în 1934, când a mers în Norvegia. A continuat să caute legătura dintre biologie şi energia electrică, principalul său „orgon”. În cele din urmă Reich și-a provocat colegii norvegieni până la punctul în care aceştia au refuzat să-l susţină pentru prelungirea vizei.
Trebuie să fi fost o provocare puternică, deoarece norvegienii se mândresc în mod tradițional cu opiniile lor tolerante şi umaniste. Cu toate acestea viza i-a fost prelungită cu condiţia să înceteze să mai practice învăţăturile sale neortodoxe de psihoterapie. Această terapie implica masajul tantric iar atingerea unui pacient era un păcat de neiertat în comunitatea în curs de dezvoltarea a lui Freud.
America, acumulatori de Orgon, extraterestri şi cloudbuster
Cloudbuster-ul este un dispozitiv inventat de Reich pentru a forma sau dizolva nori, sau forme de energii pozitive și negative. În scrierile sale a susținut că între anii 1945 și 1954, planeta noastră a fost atacată de OZN-uri, sau de „energie alphas”. A susţinut că le-a văzut de multe ori zburând peste orgon. Acestea aveau forma unor trabucuri subţiri, cu ferestre.
Lăsau în urma lor fluxuri de radiaţii negre, mortale, de orgoni, despre care credea că extraterestrii le împrăştie pentru a distruge Pământul. În cartea sa „Furie pe Pământ: O biografie a lui Wilhelm Reich”, Myron Sharaf notează că Reich a părăsit Norvegia cu ultimul vapor care pleca înainte de începerea oficială a celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1939.
Un prieten şi profesor de psihiatrie de la Universitatea Columbia aranjase o catedră pentru el la New School din Manhattan. Cercetările lui Reich asupra orgonului au continuat. Observând o culoare albastră în experimentele sale de microbiologie, el a crezut că observă radiaţii. Acesta a construit o cuşcă Faraday, pentru a capta şi a studia energia.
Cutia care amplifica energia
Construită din metal și stratificată cu vată de bumbac sau lână, metal și lemn, cutia lui Reich avea proprietăţi neaşteptate. Dacă punea mâna pe cutie, simţea căldura şi energia, la fel ca alţii. În cele din urmă, a aflat că acea cutie nu doar a prins această energie, ci a intensificat-o. Experimentele cu cobai bolnavi de cancer, plasaţi în cutie, au dovedit că starea lor de sănătate s-a îmbunătăţit.
Au mai fost făcute experimente cu răsaduri de plante care au prezentat o rată de creştere atipică. Reich a concluzionat că această forţă de energie vitală, sau orgon, era albastră, dacă era văzută în condiţii specifice. Susţinătorii lui cred că imaginile Pământului din spaţiu, cu aureola albastră subţire, ceaţa albastră văzută în jurul cascadelor și luminile nordice sunt toate dovezi ale energiei orgonului, forţa fundamentală a vieţii.
Reich a început să aibă probleme după ce a susţinut despre cutia inventată de el că ar vindeca cancerul. În 1941 a fost arestat de FBI după ce a sustinut că invenţia lui a salvat mai mulți oameni. Şi-a pierdut şi postul de la New School. Deşi nu au fost făcute acuzaţii, el a fost reţinut până în ianuarie 1942. Se pare că acela a fost un caz de identitate greşită. Un rezident din New Jersey, William Reich, distribuia literatură comunistă în librăria sa şi el era de fapt, ţinta reală a FBI-ului.
Orgon şi scandal public
Cu ajutorul susţinătorilor şi avocaţilor, Reich a reuşit să cumpere o fermă în Maine în anul 1942. De-a lungul timpului, a construit un laborator și un observator. Până în 1950, el a locuit acolo cu cea de-a doua soţie, fiul lor şi fiica din prima căsătorie. A botezat ferma Orgonon și a atras medici și oameni de știință interesaţi de teoriile sale.
În timp ce percepţia publică era una pozitivă, lucrurile au început să se schimbe din 1947. Un articol care explica semantica cuvântului „orgon” şi că ar proveni din cuvântul „orgasm”, a fost tipărit într-o publicaţie naţională. Pentru restul vieţii sale, Reich a fost vizat de campanii necruţătoare de defăimare. Presa, dornică să ofere cititorilor controverse suculente, i-a reinterpretat ideile. Aceștia susţineau că, în viziunea lui Reich, cancerul şi tulburările psihologice erau cauzate din lipsa orgasmelor.
Cutiile de acumulator de orgon au fost investigate de Comisia Federală pentru Comerţ (FTC) şi Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA). Au început să prolifereze zvonuri despre activităţi sexuale aberante cu pacienţi şi copii. Căsătoria sa s-a încheiat în 1951 din cauza paranoiei sale tot mai mari. În 1954, statul Maine a depus la FDA şi FTC memorii, cerând ca Reich să nu mai livreze cutiile sale de orgon şi orice fel de material despre ele. Aceste cereri au fost cele care se spune că au dus la dispariţia lui.
Proces, închisoare şi moarte
În timp ce se afla în vest, un angajat din Maine a căzut într-o capcană. Acesta a trimis o piesă pentru cutia de acumulator de orgon în afara statului. A încălcat astfel ordinul de a nu mai comercializa niciun fel de cutii sau piese. „Clientul” care solicitase piesa era de fapt un inspector FDA. Reich a fost acuzat de sfidare a instanţei.
A pledat nevinovat, dar a fost condamnat la 2 ani de închisoare în mai 1956. După ce a contestat fară succes verdictul, a fost arestat şi dus la penitenciarul Pennsylvania Lewisburg în primăvara anului 1957, chiar înainte de a împlini vârsta de 60 de ani. La puţin după aceea, oficialii FDA au fost trimişi la casa lui din Maine.
Aceștia au supravegheat la distrugerea acumulatorilor rămaşi si a tuturor cărţilor si materialelor de marketing. În august, cărţile, lucrările de cercetare, notele și jurnalele lui Reich au fost expediate la New York și arse. Reich urma să fie eliberat condiționat în noiembrie al aceluiaşi an, dar a fost găsit mort în celula sa pe 3 noiembrie. Cauza morţii a fost înregistrată drept insuficienţă cardiacă. Trupul său a fost trimis la ferma sa pentru înmormântare.
Moştenirea
Datorită muncii și viziunii prodigioase a lui Reich, avem microscopie bazată pe lumină, psihologie şi terapii bazate pe corp şi cercetări asupra sexualităţii umane. Muzeul Wilhelm Reich din Rangeley adăposteşte ceea ce a rămas din cercetările sale și cărţile care au reuşit să fie salvate. În timpul vieţii a descoperit că energia orgonică are o afinitate pentru apă şi umiditate.
Aceasta poate fi legată de precipitaţii şi de ionii negativi care sunt din abundență în apropierea apelor curgătoare şi în timpul furtunilor. Reich privea deşertificarea ca rezultat al energiei orgoanelor „rele” sau mortale (DOR). Acesta a afirmat că mediile aspre, deşertice produc culte brutale, războinice. Deşertificarea aduce secetă, foamete în masă şi lupta acerbă pentru resurse.
Acest lucru duce la o agresiune nemiloasă şi la atitudini „tribale” de genul „noi versus ei”. În anii ’70, un tânăr student absolvent, James DeMeo, a aflat despre munca lui Reich. Acesta a putut confirma câteva dintre ideile lui, în special cercetările sale atmosferice. Examinând datele antropologice, DeMeo a descoperit că locurile aride sunt într-adevăr asociate cu societăti militariste.
Aveți mai jos câteva produse orgonice:
Valorile sociale sunt rezultatul factorilor climatici
De obicei, aceste grupuri atribuie femeilor acelaşi statut ca și animalelor. Folosesc în continuare prizonieri de război ca sclavi. El a descoperit că, cu cât mediul este mai deşertic şi mai aspru, cu atât grupul este mai agresiv. Centrele acestor culte sunt Africa de Nord (Sahara), Orientul Mijlociu (Podişul Anatoliei şi Deserturile Arabe, Al Nafud şi Karakum).
Mai sunt şi regiunile deşertice din China şi Mongolia (Gobi, Taklimakan, Badain Jaran, Shapotou şi deserturile Gurnamtugget). Acestea sunt locurile de naştere ale armatelor lui Ginghis Han. Numite „Hoarda de Aur”, aceste armate au ieşit din deserturile mongole. Au cucerit China şi au invadat Europa de Est, ajungând până la graniţa cu Austria.
În timp ce în Africa, societăţile paşnice sub-sahariene au fost mult timp atacate de cultele războinicilor din desert. Există excepţii semnificative de la teorie, cum ar fi triburile sahrawi care plasează femeile în poziţii de privilegiu. Studiile arheologice făcute de DeMeo au scos la lumină un lucru uimitor. Dovezile războaielor regionale violente se amplifică în jurul anului 4000 î.Hr., aproximativ în acelaşi timp cu începutul deşertificării.
El a remarcat că deşi uneori precipitaţiile cresc şi o zonă se reface, valorile sociale nemiloase ale supravieţuirii cu orice preţ rămân. Dar Reich a crezut că ploaia produsă de norii săi în acele regiuni va pune capăt secetei, foametei, reducând astfel stresul asupra populaţiilor native şi dorinţa de război.
Foarte interesant subiectul asta despre orgoni, nu mi-am inchipuit vreodata ca exista asa ceva!