Origine, semnificație, beneficiu – Ankh sau Crux Ansata
Ankh sau cheia vieții este un simbol hieroglific antic egiptean. A fost cel mai frecvent utilizat în scris și în arta egipteană pentru a reprezenta cuvântul „viață“ și, prin extensie, ca un simbol al vieții însăși. Glezna are o formă de cruce, dar cu o buclă ovală în locul unei bare superioare. Originile simbolului nu sunt cunoscute, deși au fost propuse multe ipoteze. A fost folosit în scris ca semn triliteral, reprezentând o secvență de trei consoane, Ꜥ-n-ḫ.
Această secvență a fost găsită în mai multe cuvinte egiptene, inclusiv cuvintele care înseamnă „oglindă”, „buchet floral” și „viață”. În artă, simbolul apărea adesea ca un obiect fizic reprezentând fie viața, fie substanțe precum aerul sau apa care sunt legate de ea. Acesta a fost ținut mai ales în mâinile zeităților egiptene antice, sau fiind dat de ei faraonului, pentru a reprezenta puterea lor de a susține viața și de a reînvia sufletele umane în viața de apoi.
Ankh-ul sau anghiul, a fost unul dintre cele mai frecvente motive decorative în Egiptul Antic. A fost folosit și decorativ de culturile vecine. Creștinii coptici au adaptat-o în crux ansata. O formă cu o buclă circulară mai degrabă decât ovală și au folosit-o ca o variantă a crucii creștine. Începând cu sfârșitul secolului XX, în lumea occidentală, ankh a ajuns din nou să fie folosit decorativ, ca simbol al identității culturale africane, a sistemelor de credințe neopagane și a subculturii gotice.
Ankh-ul, un simbol triliteral
În scrierea hieroglifică egipteană antică, ankh-ul era un semn triliteral, unul care reprezenta o secvență de trei consoane. Ankh a reprezentat secvența Ꜥ-n-ḫ, unde „n” este pronunțată ca litera engleză n, Ꜥ este o fricativă faringiană vocală și ḫ este o fricativă velară fără vocale (sunetele care nu se regăsesc în engleză). În limba egipteană, aceste consoane au fost găsite în verbul care înseamnă „a trăi”, substantivul care înseamnă „viață” și cuvinte derivate din ele, cum ar fi sꜤnḫ, ceea ce înseamnă „motivul de a trăi” sau „a hrăni”.
Semnul este cunoscut ca „ankh” în engleză, bazat pe pronunția ipotetică a cuvântului egiptean, sau ca „cheia vieții”, bazată pe sensul său. Una dintre utilizările obișnuite ale cuvântului Ꜥnḫ a fost exprimarea dorinței ca o anumită persoană să trăiască. De exemplu, o frază care înseamnă ceva de genul „să fii sănătos și viu” a fost folosită în contexte de politețe, asemănătoare sintagmei englezești „dacă vă rog”, și expresia Ꜥnḫ wḏꜣ snb, care înseamnă „viu, voios și sănătos”, a fost folosit ca un onorific pentru faraon atunci când a fost menționat în scris.
Cuvântul egiptean pentru „jurământ” a fost, de asemenea , Ꜥnḫ , deoarece jurămintele din Egiptul antic au început cu o formă a cuvântului „viu”. Aceleași consoane au fost găsite în cuvântul „oglindă” și în cuvântul pentru un buchet floral. Semnul a fost folosit la scrierea acestor cuvinte. Cele trei consoane compun, de asemenea, cuvântul pentru un obiect asemănător unei frânghii găsit în ilustrațiile de pe multe sicrie din Regatul Mijlociu (cca. 2050-1650 î.Hr.).
Viața a apărut la crearea lumii
În credința egipteană, viața era o forță care circula în întreaga lume. Ființele vii individuale, inclusiv oamenii, erau manifestări ale acestei forțe și erau legate fundamental de ea. Viața a apărut la crearea lumii, iar evenimentele ciclice precum răsăritul și apusul soarelui au fost gândite ca remanifestări ale evenimentelor originale ale creației care au menținut și reînnoit viața în cosmos.
Susținerea vieții a fost astfel funcția centrală a zeităților care au guvernat aceste cicluri naturale. Prin urmare, cheia ankh a fost înfățișată frecvent fiind ținută în mâinile zeilor. Reprezintă puterea lor dătătoare de viață. Egiptenii credeau, de asemenea, că atunci când mor, viața lor individuală poate fi reînnoită în același mod ca viața în general.
Din acest motiv, zeii erau deseori înfățișați în morminte, dând semne de ankh oamenilor, de obicei faraonului. Întrucât semnul reprezenta puterea de a da viață oamenilor, în afară de faraon, nu li s-a arătat foarte rar că primesc sau țineau simbolul înainte de sfârșitul Regatului Mijlociu. Această convenție a slăbit ulterior. Faraonul a reprezentat într-o oarecare măsură Egiptul în ansamblu, așa că, dându-i semnul, zeii au acordat viață întregii națiuni.
Egiptenii au purtat Ankh
Amuletele realizate sub formă de semne hieroglifice erau destinate să ofere purtătorului calitățile reprezentate de semn. Egiptenii au purtat amulete în viața de zi cu zi, precum și în morminte pentru a asigura bunăstarea decedatului în viața de apoi. Amuletele în formă de ankh au apărut pentru prima dată târziu în Vechiul Regat (cca. 2700 – 2200 î.e.n.). Au continuat să fie utilizate până la sfârșitul primului mileniu î.Hr.
Amuletele au forma unui semn compozit care a încorporat simbolul ankh. Semnele Ankh din arta bidimensională erau de obicei pictate albastru sau negru. Cele mai vechi amulete ankh erau adesea confecționate din aur sau electrum, un aliaj de aur și argint. Faianța egipteană, o ceramică care era de obicei albastră sau verde, a fost materialul cel mai des întâlnit pentru amuletele de ankh în vremurile trecute. Poate pentru că această culoare a reprezentat viața și regenerarea.
Anghiul sau ankh-ul a fost unul dintre puținele motive artistice egiptene antice care au continuat să fie folosite după creștinarea Egiptului în secolele IV și V d.Hr. Semnul seamănă cu staurograma, semn care seamănă cu o cruce creștină care are o buclă în partea superioară și a fost folosit de creștinii timpurii ca monogramă pentru Isus, precum și crux ansata, sau “crucea manevrată”, care are forma unei ghete cu o buclă circulară mai degrabă decât ovală sau în formă de lacrimă.
Ankh-ul în evanghelia lui Iuda
S-a sugerat că staurograma este influențată de ankh, dar cele mai vechi utilizări creștine ale semnului datează în jurul anului 200 d.Hr., cu mult înainte de cea mai timpurie adoptare creștină a ankh-ului. Cel mai cunoscut exemplu de crux ansata provine de la o copie a Evangheliei lui Iuda din secolul al III-lea sau începutul secolului al IV-lea d.Hr.
Conform lui Socrate din Constantinopol, când creștinii demontau cel mai mare templu al Alexandriei, Serapeum, în 391 d.Hr., au observat semne în formă de ankh inscripționate pe blocurile de piatră. Păgânii prezenți au spus că semnul înseamnă „viața care urmează”, un indiciu că semnul la care făcea referire Socrate a fost ankh-ul. Creștinii au susținut că semnul era al lor, indicând că ar putea considera cu ușurință ankh-ul ca pe o cruce.
Ankh-ul este format, începând din vârf, printr-un cerc, simbol al celui care nu are început și niciun sfârșit. Reprezintă lumea cerească, spiritul lui Ra, Dumnezeul Soare pentru vechii egipteni. Acest cerc servește și ca mâner al cheii, de unde este purtat de zeii care o poartă. Se sprijină pe Pământ, la fel ca Soarele la orizont, când răsare sau apune.
Cheia Vieții și a Morții
Această cheie deschide, de asemenea, ușile lumii morților și pătrunde în sensul ascuns al eternității. În ceremoniile funerare, luată de mâner, este cheia ușilor mormântului. Așezată între ochi, este o obligație a secretului. De asemenea, poate fi văzut reprezentat ca o legătură magică care reunește toate lucrurile din nodul de la centru și face posibilă rămânerea lor unită.
Atunci este așa-numitul Nod al lui Isis, noțiunea de a se reîntâlni, Isis, ca a doua persoană a principalei trinități egiptene, formată din Osiris, Isis și Horus, este mediatorul divin, Zeița iubirii și a vieții, care va aduna, după cum ne spune mitul, piesele împrăștiate ale soțului ei divin Osiris, simbol al Misterului. La fel, omul accesează cunoștințe superioare dezvoltându-și voința, în efortul de a se uni cu ființa sa interioară, adevărata Sa Ființă, unde conștiința propriei nemuriri locuiește.
În cadrul culturii egiptene, simbolul Ankh-ului a fost folosit în toate tipurile și în realizarea de amulete. Amuletele erau asociate cu atributele zeului sau virtuțile pe care le reprezentau. În acest caz, amuleta Ankh a fost folosită pentru a reprezenta viața. Egiptenii l-au folosit în viața lor de zi cu zi, dar și ca ofrandă pentru morți pentru a-i însoți în viață după moarte. Ankh-ul reprezintă unirea bărbatului cu femeia și simbolizează creația vieții prin această unire.
Dualitatea simbolului Ankh
Ankh-ul, se referă la reconcilierea contrariilor (feminin – masculin). De asemenea, se referă și la simbolul folosit pentru a desemna planeta Venus, motiv care îl face un element al numeroaselor culte feminine. Ankh este simbolul transformării sau transmutării. Pentru creștinii coptici este una dintre reprezentările iconografice ale credinței lor. Ceva similar se întâmplă cu crucile irlandeze și armene, care se bazează probabil pe designul Ankh.
Acest simbol poate fi realizat din metal, aliaje metalice, sculpturi în pietre prețioase, cristale sau suprafețe din lemn, argilă sau piatră. Materialul depinde de utilizarea acestuia. Recomandarea este ca Ankh-ul metalic să fie utilizat ca amuletă personală. Sculpturile din lemn, lut sau piatră sunt mai potrivite pentru protejarea locuinței. De asemenea, o cruce egipteană sculptată în sticlă poate fi un excelent talisman pentru sănătate.
Aveți mai jos câteva modele de produse Ankh:
Pe lângă faptul că este o amuletă puternică personală sau pentru locuință, este posibilă utilizarea Ankh-ului în exerciții de meditație, destinate în principal conectării cu spiritualitatea sau cu energia de vindecare divină. Pentru a face acest lucru, practicantul trebuie să fie îmbrăcat confortabil, fără niciun obiect vestimentar care să pună presiune asupra corpului său. În mod similar, el trebuie să elimine orice distragere.
Meditația începe prin a vă concentra asupra respirației (inspirați 3 respirații adânci și apoi lăsați-vă corpul să respire singur), când simțiți că sunteți concentrat pe momentul prezent, vizualizați o lumina albă în jurul vostru. Apoi, începeți să vizualizați în minte imaginea unui Ankh de lumină albă pură, care emană vibrații de pace și sănătate față de tine. Primește energia cu recunoștință. Acest exercițiu nu trebuie să dureze mai mult de 5 minute. Reveniți la momentul prezent, concentrându-vă din nou asupra respirației.
Articole recente
(Nu sunt voturi încă)
Un articol complex despre simbolul ankh si produse foarte frumoase!
Sunt aici niste adevaruri, dar si multe vrajeli!