Sănătatea se învață
Printre recapitulările pe care le facem la fiecare final de săptămână, la loc de frunte ar trebui să se afle şi sănătatea. Ce-am făcut conştient pentru ea? Ce-am întreprins ca să ne apărăm de un mediu de viaţă din ce în ce mai nociv şi mai periculos? Iată câteva întrebări delicate, cărora puţini oameni le pot răspunde afirmativ, prin fapte concrete, printr-un program de viaţă chibzuit dinadins, ca să le apere sănătatea.
Majoritatea oamenilor trăiesc la întâmplare
…crezând că boala îi va ocoli. Ignorând, de fapt, că boala a şi început să existe. Asta din felul în care trăiesc, din mâncarea pe care o pun zilnic în farfurie. Suntem ceea ce mâncăm. Dacă adăugăm şi stresul de lungă durată, lipsa mişcării, gândirea negativă, ne putem aştepta, deja, la spital…
Şi totuşi, sănătatea se învaţă
Orice om poate învăţa să trăiască pentru a fi sănătos. Că sunteţi buni sau răi, frumoşi sau urâţi, bogaţi sau săraci, pentru toţi există acelaşi îndemn: ÎNTOARCEŢI-VĂ CU FAŢA LA NATURĂ, învăţaţi s-o vedeţi, s-o’nţelegeţi, s-o folosiţi.
Enzimele, scânteia vieţii
De fapt, sănătatea începe de dimineaţă. Când vă treziţi, deschideţi ochii cu lumină pe faţă, zâmbiţi, bucuraţi-vă de ziua care începe. Daţi la o parte necazurile, tristeţea, invidia, răzbunarea, răutăţile lumii. Nu e uşor, dar dacă le lăsaţi să vă stăpânească, războiul este pierdut. Cea mai puternică rezistenţă imunitară e sufletul. Când el cedează, boala îşi face de cap.
Conştientizaţi adevărul
…și anume că există o conduită anume, care odată urmată, afecţiunile grave, chiar bolile “negre”, pot fi prevenite şi vindecate. Iar prima condiţie a izbândei este alimentaţia. Mulţi oameni nu acceptă să treacă la o alimentaţie naturistă, pentru că li se pare mai comod să apeleze la un antibiotic. Aceștia apelează mai repede la un medicament care să rezolve problema într-un timp scurt.
Un lucru este sigur
Enzimele de care organismul uman are nevoie şi care constituie scânteia vieţii lui se găsesc numai în hrana (vie) crudă. Acestea nu pot fi fabricate, contrafăcute niciodată, de nicio industrie chimică.
În ceea ce priveşte alimentaţia naturală avem de-a face cu trei categorii de bolnavi
Prima categorie – din ea fac parte cei care nu adoptă o astfel de conduită pentru că nu cred în forţa curativă a alimentaţiei vii, iar sindromul “cărnii” şi al “medicamentelor” este adânc implantat în fiinţa lor.
A doua categorie – o reprezintă cei care încep această alimentaţie, fie de bună voie, fie de “gura celor din jur”, dar se sperie sau li se pare o pierdere de timp pe parcurs şi întrerup tratamentul.
A treia categorie – sunt cei care trec prin experienţa celor din a doua grupă, dar nu renunţă, merg mai departe, se ajută singuri, ştiind că şi Cerul îi va ajuta. Şi bine fac, pentru că sunt învingători.
Mâncaţi cumpătat
Crudităţile cele mai bogate în enzime sunt: legumele, fructele, sucurile de zarzavat, de fructe, de legume, zarzavatul fraged, gălbenuşul de ou crud, seminţele. Dar atenţie! Chiar dacă apelaţi la o dietă de crudităţi, nu trebuie să ajungeţi niciodată la saţietate. Nu vă încărcaţi stomacul în mod inutil, mai ales dimineaţa, la micul dejun. Asta pentru că veţi priva organismul de energia necesară desfăşurării activităţilor cotidiene. Efectul ar fi că îl veţi obliga s-o dirijeze energie pentru digestia alimentelor.
Dacă vreţi să aveţi un somn odihnitor, plăcut, reconfortant, renunţaţi seara să mai mâncaţi mult. Asta chiar dacă pentru mulţi dintre dvs., seara când ajungeţi acasă, aceasta este masa de bază.
Oamenii buni nu se îmbolnăvesc niciodată
Fiecare zi are frumuseţile ei şi pe cele mai multe le descoperiţi fără să vreţi, fără sforţare, în treacăt. Priviţi în jur, în orice lucru este un motiv de bucurie şi de satisfacţie, numai să ştiţi să-l descoperiţi. Schimbaţi trotuarul cu parcul, şoseaua cu cărarea de munte sau plaja pe malul mării.
Fiţi bucuroşi pentru ziua de astăzi, dăruiţi-vă oamenilor, copiilor, rudelor, prietenilor. Ajutaţi-i cu vorba, cu fapta, cu gândul, dar cel mai mult dăruiţi-le zâmbetul vostru. Faţa voastră luminoasă, starea voastră molipsitoare de pace şi lumină. Viaţa este o clipă între două veşnicii. Fiecare zi este o mică viaţă şi trebuie începută cu hotărârea fermă, de a descoperi toate bucuriile ei. Trăiţi-o ca atare!