Steaua lui David sau Hexagrama

Dintotdeauna oamenii au privit cu fascinaţie bolta cerească, iar stelele au constituit o atracţie aparte. Se obişnuieşte a se spune că fiecare are o stea a lui. În religii, steaua are semnificaţii celeste. Potrivit Bibliei, cei trei magi de la Răsărit au fost călăuziţi de stea pentru a-l găsi pe pruncul lisus.

Formată din două triunghiuri suprapuse

Steaua lui David sau pecetea, „Scutul lui David” este o hexagramă compusă din două triunghiuri echilaterale suprapuse. Unul este cu vârful în sus, celălalt cu vârful în jos. Denumirea, precum şi forma, provin de la faptul că David a purtat acest simbol pe scutul său. În vechiul alfabet ebraic, litera D (de la David), era reprezentată de un triunghi echilateral. Aşadar, steaua lui David este o combinaţie a iniţialei numelui său, cu cele două triunghiuri.

Acest simbol a apărut în viaţa evreilor încă din sec. al VII-lea î.Hr. Începând cu anul 1354, Carolal IV-lea, împărat roman, le-a dat evreilor dreptul de a avea propriul steag. Aceștia se pare că au alest acest simbol să îi reprezinte şi l-au pus pe steagul lor. Steaua lui David a fost gravată pe morminte, apare ca vitraliu în sinagogi precum şi ca reprezentare emblematică pe însemnele statale ale Israelului.

Polaritatea Hexagramei

Această stea, este un simbol al macrocosmosului în interacțiunea cu microcosmosul. Cele două triunghiuri simbolizează cerul şi pământul, uniunea dintre bărbat şi femeie (yin şi yang), dintre bine şi rău. Este simbol al relaţiei lui Dumnezeu cu omul. Cele două triunghiuri, în Evul Mediu, erau folosite de către alchimişti ca simbol al focului şi al apei. Triunghiul cu vârful în sus reprezintă tot ce este bun şi frumos, urcând spre cer. Triunghiul cu vârful în jos reprezintă revărsarea bunătăţii şi frumuseţii din cer pe Pământ, peste întreaga lume.

Tot ce este sus este şi jos. Cele şase vârfuri ne arată faptul că Dumnezeu domneşte asupra întregii lumi pe şase direcţii: Est, Vest, Sud, Nord, sus şi jos. Acest simbol îşi are originea în modul de construire a scuturilor de către vechii războinici evrei. Scuturile aveau pe interior cele două triunghiuri. În Cabala, acest simbol reprezintă dihotomia inerentă omenirii: lumină – întuneric, bine – rău, frumos – urât, cald – rece etc.

Simbol de referință

Astăzi, acest simbol al spiritualităţii este proiectat pe diferite obiecte ornamentale, pe medalioane, pe cristale, toate acestea cu scopul de a genera binele şi frumosul. Este folosit şi pe ţesături, pictat pe obiecte de sticlă sau ceramică, sculptat în lemn sau în piatră. Steaua lui David simbolizează prezenţa divină pretutindeni. Simpla privire a lui ne poate conştientiza de prezenţa divinului în noi şi în viaţa noastră precum şi de faptul că ce este în cer poate fi şi pe Pământ, cum spune şi rugăciunea „Tatăl nostru”.