Universul Holografic și Esența Spirituală a Acestuia

Ştiinţa este cel mai bun instrument pe care îl avem pentru explorarea realităţii. Dar atunci când se ajunge la explicarea dimensiunilor psihice şi spirituale, ale existenţei umane, ştiinţa prezintă lipsuri.

Trebuie o restructurare a ştiinţei, dar care ar fi aceasta? Prima idee ar fi să accepte existenţa fenomenelor psihice şi spirituale. Aceasta ar fi necesară atât pentru ştiinţă cât şi pentru supravieţuirea umanitaţii (a precizat Willis Harman de la Insitute of Noetic Science). Un exemplu îl poate constitui amintirile despre vieţile anterioare ale oamenilor aflaţi sub hipnoză. Dacă aceste amintiri sunt adevărate sau nu, trebuie dovedit.

Fenomenele psihice, sunt strîns legate de cele spirituale

Majoritatea psihiatrilor nu cred în asemenea lucruri. Unii chiar s-au convins că toate acestea pot fi adevărate (este cazul psihiatrului Brian L. Weiss, din Florida). Whitton, întrebat dacă crede în reîncarnare, a răspuns că da. O altă trăsătură care trebuie să fie parte a restructurării ştiinţei, este o extindere a definiţiei a ceea ce constituie dovada ştiinţifică. Fenomenele psihice şi spirituale au jucat un rol semnificativ în istoria omenirii. Din cauză că nu sunt uşor de captat şi de cercetat, ştiinţa le-a ignorat. De pildă, una dintre puţinele descoperiri legate de experienţele extracorporale, este aceea că undele cerebrale se schimbă când unul dintre subiecţi iese din corp.

Clarvăzătorii nu sunt luaţi în serios. Munca lor este extraordinar de interesantă şi nu trebuie respinsă doar pentru că nu poate fi documentată la fel de riguros ca alte metode.

Este momentul în care știința trebuie să facă front comun cu spiritualitatea

Ideea că Universul a început cu o explozie primordială, Big-Bang, este acceptată de majoritatea oamenilor de ştiinţă. Nimeni nu a dovedit însă că este adevărat. Dacă un psiholog care cercetează experienţa din pragul morţii ar declara că tărâmul în care călătoresc subiecţii săi în timpul acestor experienţe este un alt nivel al realităţii, psihologul ar fi acuzat ca face o afirmaţie care nu poate fi dovedită. Ştiinţa trebuie să înceapă să facă incursiuni în studiul fenomenelor psihice şi spirituale.

Paranormalul, poate fi dovedit stiințific

Unii cercetători din domeniul paranormal au trecut de la o abordare obiectivă la una participativă. Unele laboratoare care studiau vederea la distanţă, au obţinut rezultate deosebite. Cele îndrăgostite de obiectivitate au eşuat lamentabil. Parapsihologii ruşi Dubrov şi Pushkin, au văzut că au mai mult succes în reproducerea descoperirilor altor parapsihologi, dacă hipnotizează toţi subiecţii prezenţi la test.

Frecvența undelor cerebrale, hipnoza și accesarea realităților spirituale

Se pare că hipnoza elimină interferenţele produse de gândirea conştientă şi credinţele subiecţilor testaţi. Aceasta contribuie la obţinerea unor rezultate mai bune. O schimbare de la obiectivitate la participare, va influenţa rolul cercetătorului. Oamenii de ştiinţă ar trebui să fie mai puţin observatori şi mai mult experimentatori.

Harman sugerează că în loc să intervieveze subiecţii care au avut experienţe extracorporale, cercetătorii ar putea instrumenta metode de a călători ei înşişi acolo. Deja cercetătorii visului lucid exploatează şi relatează propriile experienţe. Monroe a înfiinţat un centru de cercetare numit Monroe Institute of Applied Sciences în Blue Ridge Mountains. Acolo, a pregătit sute de indivizi să facă aceleaşi călătorii extracorporale pe care le-a făcut chiar el.

Legătura dintre șamani și ”extratereștrii”

În culturile tribale, indivizii care au trecut prin experienţe în pragul morţii suferă adesea asemenea transformări încât devin şamani. Cei moderni, se transformă spiritual, devenind mai iubitori, mai plini de compasiune şi chiar mai dotaţi psihic decât personalităţile lor anterioare. După cum afirmă Ring este posibilă „şamanizarea lumii moderne”. Acesta scoate în evidenţă faptul că întâlnirile cu OZN-urile seamănă de fapt a iniţieri şamanice. Acestea ar putea constitui mărturii suplimentare pentru şamanizarea umanităţii. Strieber susţine că fenomenul OZN este produs de cineva, că ne confruntăm cu un salt exponenţial de la o specie la alta.

Accelerarea undelor cerebrale, are ca rezultat perceperea condensării energiei în materie

Se poate afirma că este un proces în desfăşurare. Multe tradiţii vechi vorbesc despre un timp, când holograma realităţii fizice era mult mai plastică decât este acum. Era mult mai asemănătoare cu realitatea amorfă şi fluidă din dimensiunea de după viaţă. Edgar Cayce susţinea că Pământul a fost la început, asemănător cu formele gând. Aborigenii susţin că va veni ziua când Pământul se va întoarce la vremea visului.

Adevărata sursă a creației, se află într-o cu totul altă dimensiune

Multe tradiţii din vechime afirmă că umanitatea nu îşi are originea pe Pământ. Se pare că adevăratul nostru cămin este cu Dumnezeu, pe un tărâm nonfizic şi paradisiac de spirit pur. Loye, a argumentat că izgonirea lui Adam şi a Evei din Grădina Edenului ar putea fi o versiune a faptului că Pământul este un fel de teren de joacă. În acest teren eşti liber şi putem realiza că noi suntem o proiecţie holografică a unei dimensiuni spaţiale cu o ordine mult mai înaltă. Strieber susţinea că adevărata noastră casă este altundeva, iar OZN-urile au această misiune de a ne anunţa.

Materia este temnița spiritului

Scriitorul Terence McKenna, un susţinător al modelului holografic, spune că ne apropiem de cel mai profund eveniment pe care o ecologie planetară îl poate întâlni. Este vorba de eliberarea vieţii din închisoarea întunecată a materiei. Pe măsură ce se pătrunde mai adânc, realitatea pare să devină din ce în ce mai asemănătoare cu frecvenţa. Dacă am fi aruncaţi în tărâmul de lumină a lui Swedenborg, ar putea fi echivalent cu a ne arunca într-o halucinaţie complet fluidă produsă cu LSD.

Viața pe pământ, este o călătorie șamanică a spiritului captiv în propria creație

Nu suntem încă capabili să ne controlăm emoţiile, atitudinile şi credinţele pentru a avea de a face cu monştrii pe care psihicul nostru i-ar putea crea pentru noi acolo. Suntem într-adevăr într-o călătorie şamanică. Învăţăm cum să ne purtăm cu plasticitatea care este parte integrantă a unui univers în care mintea şi realitatea sunt un continuu. Câtă vreme libertatea din Lumea de Apoi rămâne înfricoşătoare, vom continua să visăm pentru noi o hologramă care este foarte solidă şi bine definită.

Trebuie să acordăm întotdeauna atenţie avertismentului lui Bohm, că toate compartimentele conceptuale pe care le folosim pentru a diviza Universul sunt opera noastră. Ele nu există undeva „afară” deoarece acolo este numai „totalitate indivizibilă”. Noi trebuie să mergem din iluminare în iluminare, aşa cum a spus Sri Aurobindo. Trebuie să învăţăm puţin şi de la aborigenii care spun că noi învăţăm doar cum să supravieţuim în infinitate.