Vrăjitoarea Anna Bathory

Bathory (în poloneză Batory) a fost o familie nobiliară ungară de origine germană sau, potrivit unor cronicari, ca Simon de Keza, chiar suedeză Gutkeled – Gut-Keled sau Cledgut. Familia Bâthory s-a aflat la conducerea Transilvaniei timp de mai multe secole.

Scurtă istore a familiei Bathory

Numele şi stema familiei sunt atestate din 1325. Familia Bathory a influenţat puternic istoria Europei Centrale din Evul Mediu. Ştefan Bathory a fost rege al Poloniei şi marele duce al Lituaniei. Gabriel Bathory în maghiară Gabor Bathory (n. 15 august 1589, Oradea – d. 27 octombrie 1613, Oradea) a fost principe al Transilvaniei între 1608-1613, ultimul principe din familia Bathory.

Timpul domniei sale a fost caracterizat de instabilitate permanentă. Prin modul său agresiv de guvernare şi atitudinea sa imorală, şi-a făcut mulţi duşmani în rândul nobilimii ardelene. Odată cu ocuparea oraşului liber Sibiu, şi-a atras şi împotrivirea naţiunii săseşti. Din cauza războaielor pornite împotriva Ţării Româneşti a stârnit mânia Porţii Otomane.

Gabriel Bethlen l-a susţinut la început şi l-a ajutat în obţinerea domniei. Văzând însă caracterul lui Gabriel Bathory şi influenţa sa negativă asupra ţării, Gabriel Bethlen a pornit cu ajutor turc şi român, împotriva lui. Pentru a-şi salva tronul, Gabriel Bathory a fost gata să predea Oradea turcilor, dar a fost asasinat chiar de proprii săi soldaţi.

Când rudele seamănă între ele

În respectabila familie nobiliară Bathory, care a dat mulţi principi Transilvaniei, se năştea, în 1594, Anna Bathory. Despre ea se spune că ar fi fost o femeie foarte frumoasă. Legendele zic că nobila ar fi fost pasionată de magia neagră şi ar fi fost denumită „femeia-vampir”. Tot ea a fost acuzată de relaţii incestuoase cu principele Transilvaniei.

Printre frumuseţile Clujului din perioada când Transilvania era principat, se număra şi Anna Bâthory (1594-1636). Era sora principelui Gabriel Bâthory. Istoricii spun că era o femeie foarte frumoasă şi că asupra ei au planat numeroase acuzaţii. Să fi fost adevărate? Oricum, Anna Bathory se înrudea cu sângeroasa Elisabeta Bathory căci erau verişoare.

Legenda zice că ar fi avut un lucru în comun, se îmbăiau în sângele virginelor. Se pare totuși că Anna nu ar fi mers chiar atât de departe ca ruda ei, care a rămas, în istorie, drept una dintre cele mai crude femei. S-a căsătorit la Cluj în 1608 cu Dionisie Banffy de Lasonc, care a murit 4 ani mai târziu, în 1612. Au locuit în centrul oraşului, în casa Filstich, una dintre cele mai opulente şi râvnite clădiri ale oraşului.

Clădirea a găzduit, în perioada ei de glorie, consilieri şi ofiţeri imperiali şi aristocraţi transilvăneni. În 1613 se recăsătoreşte cu Sigismund Josika.

Judecată pentru vrăjitorie

Anna a fost acuzată nu doar de vrăjitorie, modalitate prin care era acuzată că şi-ar fi ucis primul soţ, dar şi că ar fi fost amanta fratelui ei, principele Gabriel Bathory. Despre acesta se ştia că era un mare iubitor de femei. Istoricii spun că Anna ar fi fost atrasă de magia neagră şi că făcea baie în sânge ca să-şi menţină frumuseţea. Faima ei ar fi fost depăşită doar de verişoara sa, Elisabeta Bathory.

Gabriel Bethlen, un alt principe al Transilvaniei, dintr-o familie cu tradiţie în regiune, ar fi început un proces împotriva ei. Pentru fărădelegile ei a fost cercetată timp de 7 ani, în trei procese de vrăjitorie, încheiate prin condamnarea ei la exil şi confiscarea integrală a averii, în 1621. Familia Bathory avea reşedinţa principală la Alba Iulia, dar avea case şi proprietăţi la Cluj şi în toată regiunea Transilvaniei. Aceasta a jucat un rol esenţial în istoria medievală târzie a Regatului Ungariei şi a Principatului Transilvaniei.

O familie veche şi controversată

Bathory, oricum ar fi fost, a fost o familie nobiliară ungară de origine germană sau potrivit unor cronicari, ca Simon de Keza, chiar suedeză Gutkeled (Gut-Keled sau Cledgut), conform unei lucrări de licenţă semnate de Sergiu Oltean şi coordonată de universitarul Radu Mârza de la UBB. Potrivit aceleiaşi surse, legenda plasează originile Bathoreştilor în anul 900 (precedând clanul Gutkeled).

Se pare că în acea vreme, un luptător credincios, pe nume Vitus, s-a luptat cu un dragon. A ucis monstrul şi ca răsplată a primit un castel. În semn de recunoştinţă, oamenii i-au oferit numele de Bathory, care însemna „erou”, „om bun”, în maghiară, cuvântul „bator” înseamnă „curajos”. Stema familiei a fost concepută în legătură cu această legendă, trei dinţi plasaţi orizontal care reprezintă un dragon muşcându-şi coada.